Măsurătorile terestre efectuate cu ajutorul teodolitelor, staţiilor totale sau a GPS-urilor conţin informaţii care permit determinarea atât a suprafeţelor din teren (în continuare ne vom referi la acestea ca fiind suprafeţe înclinate) cât şi a suprafeţelor reduse la un plan de proiecţie (în continuare ne vom referi la acestea ca fiind suprafeţe reduse). Cele două suprafeţe sunt prezentate pentru o porţiune de teren în figura de mai jos astfel: roşu pentru suprafaţa înclinată şi  verde pentru  suprafaţa redusă. Articolul de faţă îşi propune să calculeze suprafaţa înclinată şi cea redusă pentru fiecare judeţ.

De curând m-am lovit cu o problemă a cărei rezolvare s-ar putea să fie utilă şi altor persoane care lucrează in domeniul topografiei sau au legatură cu acesta. Enunţul problemei este simplu: pentru câteva localităţi raspândite pe întreg teritoriul ţării să se gasească nomenclaturile foilor de hartă la scara 1:25.000 care cuprind teritoriul acestora. Această problemă se poate generaliza obţinându-se enunţul: care este nomenclatura foii sau foilor de hartă pe care se află o anumită localitate. Plecând de la problema generalizată am formulat un raspuns sub forma unui tabel de tip Microsoft Excel a cărui cap de tabel este prezentat mai jos, unde:

Am considerat că o demonstraţie video care să arate unui utilizator partea introductivă a publicării unui articol ar fi foarte utilă. În acest fel sper că am reuşit  să elimin varianta în care cineva ar fi vrut să publice un articol şi nu ar fi putut pentru că nu dispunea de cunoştinţele tehnice pentru a face acest lucru. De asemenea vă rog sa nu ezitaţi în a adresa întrebări despre publicarea articolelor pe forum sau administratorului site-ului prin secţiunea contact. Pentru început, eu recomand ca publicarea unui articol să parcurgă următoarele etape:

În urma solicitărilor primite am considerat că ar fi util un tutorial care să arate cum se rulează o macrocomandă în mediul Autocad. Pentru a face acest lucru sunt necesare două etape:

• Încărcarea macrocomenzii (este necesară o singură dată pentru o sesiune de lucru);
• Executarea macrocomenzii.

Fac menţiunea că pasii descrisi anterior nu reprezintă singura modalitate prin care se poate realiza acest lucru dar eu o consider ca fiind cea mai uşoara. Pe viitor voi realiza un tutorial care să arate cum se poate configura un buton pentru rularea unei macrocomenzi.

Tutorialul l-am realizat sub forma unei demonstraţii video şi am folosit ca exemplu o macrocomandă care poate fi downloadată de aici.

De foarte multe ori realizarea unei hărţi, plan sau schiţă începe cu operaţia de raportare a unui set de puncte caracteristice. Această operaţie a fost automatizată complet folosind o macrocomandă a cărei interfaţă (figura 1) este prezentată în continuare:

Actualizări (9-aug-2009): Au fost adăugate trapezele corespunzătoare scării 1:2.000. Din cauza dimensiunii foarte mari a fişierului teritoriul României a fost împărţit în 4 zone: nord – est, nord-vest, sud-est şi sud-vest.

Reprezentarea suprafeţei României se face pe mai multe foi de hartă şi de plan. Identificarea acestora se face cu ajutorul unui sistem de numerotare, specific fiecărei proiecţii, format din litere şi cifre care poartă denumirea de nomenclatură. Pentru sistemul de proiecţie Stereografic 1970 nomenclatura a fost întocmită pe baza foilor de hartă şi de plan din proiecţia Gauss-Krϋger (pentru detalii click aici). Nomenclatura conţine informaţii refiritoare la poziţia geografică, mai exact coordonatele colţurilor trapezului care încadrează foaia de hartă sau de plan. Adoptarea acestui sistem de identificare ridică două probleme. Prima se referă la situaţia în care avem data nomenclatura şi vrem să obţinem coordonatele colţurilor trapezelor, iar a doua la situaţia în care avem coordonatele unui set de puncte şi vrem să aflăm care este nomenclatura foilor de hartă sau plan de care aparţin. O rezolvare a acestor probleme sa obţinut prin reprezentarea în mediul Autocad a foilor de hartă şi de plan de pe întreg teritoriul României (cuprinse între paralelele de 43⁰ 20’ lat. S şi 48⁰ 20’ lat N şi meridianele de 20⁰ long. E şi 30⁰ long. V) pentru toate scările (1:100.000, 1:50.000, 1:25.000, 1:10.000,  1:5.000, 1:2.000).

În mediul Autocad se pot efectua citiri directe ale coordonatelor punctelor, lungimilor de segmente sau ale unghiurilor. Însă, dacă dorim ca produsul final să fie imprimat pe un suport de hârtie sau exportat într-o imagine care nu conţine informaţii despre georeferenţiere nu vom mai putea efectua aceste operaţii. Rezolvarea acestei probleme se face prin desenarea unui caroiaj. Macrocomanda prezentată în continuare (fig. 5) desenează caroiajul kilometric pentru o suprafaţă delimitată cu ajutorul entităţii de tip Autocad polyline.

În general hărţile topo – cadastrale existente în prezent pentru teritoriul României sunt întocmite folosind unul dintre sistemele de proiecţie cartografică: Stereografica - 1970, Gauss-Krüger sau  UTM (Universal Transversal Mercator). Fiecare dintre aceste sisteme de proiecţie cartografica prezintă atât avantaje cat şi dezavantaje. Unul dintre criteriile de bază in adoptarea unei proiecţii cartografice pentru un anumit teritoriu cadastral este ca deformaţia liniară relativă să fie cât mai mică pentru acea zonă geografică. Având la bază acest criteriu articolul de faţă îşi propune să prezinte implicaţiile din punct de vedere al deformaţiilor, pe care fiecare proiecţie din cele amintite le generează, precum şi o analiză comparativă între acestea care să redea din punct de vedere grafic, cat mai sugestiv, avantajele reprezentării cartografice în fiecare caz în parte.

Termenul de comunitate este definit ca reprezantând un grup de oameni cu interese, credinţe sau norme de viaţă comune (definiţie preluată din Dicţionarul explicativ al limbii române). Deşi pare o noţiune destul de simplă, cu o definiţie care încape pe un rând, în spatele ei se ascund câteva înţelesuri care nu sunt întotdeauna vizibile la prima vedere. Să presupunem că avem un grup de oameni cu interese, credinţe sau norme de viaţă comune care sunt aleatoriu distribuiţi pe un anumit teritoriu. Ne punem întrebarea dacă acest grup de oameni formează o comunitate. Răspunsul care ne vine foarte repede în minte este unul afirmativ deoarece problema care am pus-o este exact definiţia unei comunităţi aşa cum am enunţat-o anterior.